Miniștrii Dezvoltării, Mediului și Finanțelor au aprobat prin ordin comun, cu o întârziere de 3 luni, Regulamentul de implementare a Programului "Termoficare", privind finanțarea multianuală de la bugetul de stat a investițiilor în modernizarea, extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică ale localităților, program instituit printr-o ordonanță de urgență adoptată în vară de fostul Guvern.
Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București a municipalității Capitalei vrea să își schimbe, în prag de iarnă, furnizorul de agent termic pentru zonele Pipera-Aviației și Colentina-Fundeni, printre cele mai deficitare din punct de vedere al căldurii și apei calde și care în prezent sunt alimentate din producția de energie termică a centralelor CET Sud și CET Progresu ale Electrocentrale București (ELCEN), companie controlată de Ministerul Economiei.
Activele și operațiunile Electrocentrale București (ELCEN), producătorul de electricitate și căldură controlat de Ministerul Energiei care furnizează agent termic către RADET, Regia de termoficare a municipalității Capitalei, ar putea fi preluate de o altă companie din portofoliul ministerului, posibil Romgaz, care este acționar minoritar la ELCEN, sau Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).
Producătorul de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), controlat de Ministerul Energiei, principalul furnizor de agent termic și totodată cel mai mare creditor al RADET, regie deținută de Primăria Capitalei, a lansat o acțiune în justiție prin care cere ca toate datoriile Regiei să fie imputate Primăriei, confirmând informațiile transmise anterior de Profit.ro.
Consiliile Județene, toate cele 109 municipii și comunele din România cer Guvernului să aprobe, conform legii, bugetul pentru anul 2020 până la finalul acestui an. Structurile asociative reprezentative au semnat un acord și au transmis premierului și Ministerului Finanțelor solicitările referitoare la echilibrarea bugetelor pentru anul 2020, relatează News.ro.
Apropierea iernii și stimularea aleșilor locali în vederea viitoarelor alegeri par a fi principalele motivații ale rectificării bugetare efectuate de Guvern. Astfel, bugetele locale cresc în total cu 4,4 miliarde de lei, marea majoritate a sumelor fiind alocate localităților cu încălzire centralizată și în special celor care alocă de la bugetul local o subvenție considerabilă pe gigacalorie.
Guvernul majorează la rectificarea bugetară cu aproape 3 miliarde lei sumele alocate din TVA primăriilor și consiliilor județene, potrivit proiectului ordonanței de aprobare a rectificării. Cel mai mult cresc sumele alocate echilibrării bugetelor locale, respectiv cu peste 2,6 miliarde lei.
Totul a pornit de la faptul că, în decembrie 2017, primarii au constatat că în proiectul de buget de stat pe 2018 apare o prevedere prin care Guvernul "confiscă" jumătate din excedentele bugetare din 2016 și 2017 ale autorităților locale. Cum? Diminuând cu 50% din excedentele bugetare respective sumele alocate primăriilor de la centru pentru echilibrare, din cotele defalcate din TVA și impozitul pe venit.
Măsurile fiscale adoptate de Guvernul Tudose nu vor aduce niciun prejudiciu Primăriei Capitalei și nici bucureștenilor, a scris primarul general Gabriela Firea într-o postare publicată, duminică, pe pagina sa de Facebook. Luni, ea spunea că pachetul de modificări fiscale al Guvernului PSD-ALDE trebuie revizuit, pentru că nu va aduce lucruri bune pentru administrațiile locale, ci, dimpotrivă, "ar fi o lovitură foarte mare pentru toate comunitățile".
Primarul general Gabriela Firea a propus distribuirea banilor în funcție de criteriul numărului de locuitori cu domiciliul stabil în fiecare sector, prevăzut și de Legea finanțelor publice locale. În aceste condiții, cea mai mare sumă, de peste 20 milioane lei, ar urma să fie repartizată Primăriei Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță.
Mai mult de jumătate din cluburile din prima ligă de fotbal din România sunt finanțate parțial, dacă nu chiar integral, de autoritățile locale. Steaua, Dinamo sau Viitorul Constanța sunt mai degrabă excepțiile. Competiția sportivă este mult mai denaturată de finanțările din bugetele locale în ligile inferioare. Spre deosebire de cluburile din prima ligă, cluburile din ligile inferioare nu beneficiază de venituri considerabile din drepturi tv sau din sponsorizare, finanțarea efectuându-se aproape exclusiv de la bugetele locale.